Început

Te plimb prin două poezii

cu un eroism tomnatic,

repezindu-ți mâna, pașii

către-un asfințit lunatic.

Mereu să-ți dau un început

am încercat, spetindu-mi ceasul,

când creionul curge-n lut

și-n el plouă orașul...

Te gândesc prin albe rime,

dintr-un început de cer,

unde-a mării adâncime

ține visul temnicer...

Și-n extazul strofei patru,

te-amintesc cum prima oară

ne priveam ca pe-un teatru,

deslușind a clipei sfoară...