Te simt
cum mi te cațeri
pe-a spatelui alint,
escaladând coloana
sărutului pe gât
și îmi rămâi
fior de încântare
cu brațele prelungi,
cald să îmi ajungi
la piept,
la întâmplare...
Și te respir
ca ultima suflare
de-a dorului scufund
când mă ascund
în ochii tăi profunzi
și mă inunzi
cu nerăbdări de-apoi
și ploi
mărunte peste amândoi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu