Peste noapte,
când nu mai știu de mine,
îmi încing maturitatea
în sosul dorului de tine
și mă repet
când vulnerabil inima îmi crește
ca să-ți cuprindă
visele întregi...
Dimineața,
te-amintesc între-deschis
cu ferestrele-n lumină
mângâind încet în scris
numele-ți și-a noastră tihnă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu