De-ar fi s-aleg

De-ar fi să-ți spun,

mi-ar trebui o limbă dirijor,

să-mi orchestreze gândurile toate

în tu minor și eu major...

De-ar fi să-ți scriu,

mi-ar trebui culoarea noastră - 

melanj de-al stelelor cotor

și limpezimi de mare-albastră...

De-ar fi să tac,

mi-ar trebui un colț de-abis,

unde să-mi îngrop trăirea

între scânduri de plictis...

De-ar fi s-aleg,

m-aș face astăzi dirijor,

pe mare stele să-ți culeg,

decât de dorul tău să mor...

Fă-mă lângă tine

Vino,

să ne-ntunecăm în nori puţin,

în brodeala cerului lunatic

să curgem peste noapte

ca un râu pierdut în munte,

şi numai eu ca să te văd

şi numai tu ca să mă vezi...

Fă-mă ultimul cuvânt

înainte să te frângi în vise;

fă-mă primul răsărit

al ferestrelor deschise...

Fă-mă frig, fă-mă scânteie,

fă-mă vârf de fulger argintiu,

dimineţi ca să trezesc din somn,

fie ele mai puţine,

dar fă-mă lângă tine...

A mea poezie

A mea poezie e mută,

gândurile nu m-ascultă;

ca ale mării valuri repezi

alunecând pe diguri limpezi...

A mea poezie e caldă,

când în plânsete se scaldă

unde pleoapele se zbat

de ochi triști, neîncetat...

A mea poezie e struna,

care-mi cântă una-ntr-una

că de dor nu poți să mori

dacă-l contemplezi în zori...

A mea poezie-i suflată

pe-un fruntar de sticlă mată,

când o-mprăștie fiorii

prin neliniștea vâltorii...

A mea poezie e-n scris

pe o margine de vis,

sub un zbor îngenuncheat,

pe un trunchi de măr, tăiat...

A mea poezie-i umilă,

ca un zâmbet de copilă -

dans de fluturi călători,

joc de tineri amatori...

Suită

Te-am visat
în crângul somnului de-amiază,
sub umbre dulci, trandafirii
şi-mi inspirai fiinţa toată
şi pofta multă de-a trăi...

Te măsuram cu-a degetului paşi,
de la umărul din soare
până-n părul răscolit sub tine
şi era bine
şi nu mă mai trezeam
şi nu te mai trezeai,
iar eu vegheam
sub umbre dulci, trandafirii,
sorbind suita cerului cu zmei
şi zborul florilor de tei,
care-mi dansau
ce nu s-a mai dansat
şi-ţi îmbrăcau în ritm de vară
chip de suflet aninat...